Departamente
Despre noi
Specialisti veterinari
Linkuri Utile
Contact
This text is replaced by the Flash movie.
Clinici Veterinare Asociate
Urgente Non Stop
PetTaxi Ambulanta Veterinara
Pensiuni canine
Scoli de Dresaj Canin
Pet Shop on line
Biblioteca digitala veterinara
Medici Veterinari Asociati
Studenti Asociati
Anul I
Anul II
Anul III
Anul IV
Anul V
Anul VI
Perfectionare continua
Anesteziologie
Animale exotice
Boli Infectioase
Chirurgie tesuturi moi
Chirurgie Osteologie
Cardiologie
Dermatologie
Ecografie
Etologie
Farmacologie
Fizioterapie-protezare
Gastro-enterologie
Laborator clinic
Management veterinar
Medicala
Neurologie
Nutritie
Obstetrica
Oncologie
Oftalmologie
Parazitologie
Radiologie
Stomatologie
Urologie
Endocrinologie
Urgente ale Animalelor de Companie
PetEpiNetVet - Reteaua Epidemiologica Nationala
Cursuri pregatire continua
Cariere
Evenimente
Catalog Eickemeyer
catalog eickemeyer 2009-2010 reprezentant in romania cyf srl
Catalog AGROLABO-BIOPRONIX 2010
Catalog diagnostic veterinar AGROLABO-BIOPRONIX 2010 - In Romania numai prin SC Care For Your Family SRL catalog diagnostic veterinar agrolabo-biopronix 2010 - in romania numai prin sc care for your family srl
HEARTWORM IC 5 teste
heartworm ic test rapid imunocromatografic pentru depistarea antigenului dirofilariozei (dirofilaria immitis) la câini şi pisici descarca pdf de prezentare dirofilarioza este cauzată de dirofilaria immitis, un nematod ...
RapidVet H Feline - Determinare grupelor de sange la pisica 5 teste
pentru detalii despre cercetarile si rezultatele determinarilor grupelor de sange obtinute in cadrul facultatii de medicina veterinara-bucuresti click aici. deoarece in medicina veterinara transfuziile sangvine au cunoscut o crestere rema ...
CDV IC 5 teste
cdv ic test rapid imunocromatografic pentru detectarea virusului carre – cdv (canine distemper virus) maladia carre este o boală sistemică intâlnită la câine şi la alte specii sălbatice de canide. agent ...
ADRESA: Calea Giulesti 115, Bucuresti, Sect 6, cod 068259, Romania

TELEFON: 0722.258.710

EMAIL: contact@cyf-medical-distribution.ro
sunteti aici: Home » Specialisti veterinari » Studenti Asociati » Anul IV » Medicala » Cursuri partea a II a

Cursuri partea a II a

Continuare partea I


PAREZIA PRESTOMACELOR

- forme grave=> paralizia/ atonia
= sindrom caracterizat prin reducerea/ suspendarea motilitatii compartimentelor prestomacale

        Etiopatogeneza
- cauze numeroase si diverse: 1.B prestomacelor
                2.B peritoneului si alte org
                3. Greseli de igiena alimentara
                4. Alimentatie necorespunzatoare
                5. Factori stresanti -  frica, durere, surmenaj, intoxicatii
- cand hipotania peretilor stomacali atinge o anume durata si grad => stagnarea si lipsa de omogenizare a contunutului stomacal => modificari ale micropopulatiei de simbianti ruminali, vicierea fermentatiei = > prod in exces de acizi organici ( lactic, butiric, acetic)
- in paralel cu perturbatia sintezei proteice ce se percuteaza asupra nutritiei org
- perturbata rumegarea -> sistarea acizilor => absorbtie redusa de principii nutritivi => denutritie si declansarea autointoxicatiei acetozice <= comutari metab energetic neoglicogeneza

        Simptomatologie
1. F acuta – abatere, reducerea apetitului/ rumegare, tremuraturi musculare discrete, polipnee, reducerea frecventei si a apmlitudinii miscarilor ruminale
2. F cronica – reducerea apetitului, pofta de mancare, rumegare, meteorism, reducerea productiei, pica, accelerarea pulsului si miscarilor respiratorii, zgomote de contractie ruminala rarite si slabe
        - palpatia profunda – continut pastos sau dur, animalele percep durerea

        Diagnostic
- palpatie si asculatie – rarire -> suprimarea a miscarilor de contractie ruminala
- evolutie benigna, cedeaza dupa cateva zile 4( forma acuta), 10-15 zile( forma cronica
- Forma cronica- cateva saptamani
         - caracter intermitent
         -> vindecare – normalizarea apetitului, rumegarii
         -> progresiv – agravarea starii generale, disfunctii digestiva
        
        Prognostic
- rezervat
- grav

        Tratament
- sublinarea alimentatiei pt 2-3 zile; se reintroduce treptat in consum nutret usor digestibil
- stimularea motilitatii prestomacale: plimbari, masaje pe rumen 10-15 min/ 2x/zi, alcool pe rumen, etc
- stimularea micropopulatiei ruminale : otet (10-40ml) + ˝ kg zahar + 2 l de apa
- reinsamantarea continutului ruminal
- parasimpaticomimetice: vasoperiferice



   
INDIGESTIA VAGALA = SINDROMUL HOFLUND =

- indigestie motorie depinzand de paralizia tr vagal ventral al abdomenului , distribuit prestomacelor si jgheabului esofagian
- clinic- perturbarea tranzitului la niv ostiumului reticulo- omasal sau pilorului insotit de dischinezia jgheabului esofagian

        Etiopatogeneza
- se declanseaza obisnuit la vac in ultima ⅓ a gestatiei = expresia in perceptia vag abd care se distribuie prestomacelor si stomacului, echivaland cu o adevarata  „ sectionare functionala”
- interceptia poate interesa : 1. unele din ramurile vagale
                     2. tr vagal ventral
                     3. ambele tr vagale
- se realizeaza dat compresiunii filete vagale prin: - sinchii/ abcese ( reticulo-peritonita)
                                 -  lez de pleurita cronica
                                 - limfodenomegalii abd/ mediastinale
                                 - hernie transdiafragmatica
                                 - deplasarea cheagului
                                 - uneori la niv mare si mic epiplon
                                 - dilatatie esofagiana
- intercepria vag, urmata de paralizia centrifuga a ramurilor => stenoza ( centracuta) functionala, a orificiilor dintre retea si foios si a Pilor <= tonus de ordin orto simpatic nu mai este echilibrat de cel vagal
- ingreunarea/ suspendarea transitului digestiv prin acalazie cu acumularea de continut furajer, saliva si prod de fermentatie => inrautatirea starii generale prin fen de ruminotoxiemie

    Simptomatologie:
-semnele clinice debuteaza brusc: reducerea/suprimarea apetitului, rumegarii, defecarii, iar continutul intestinal se elim sub forma de fecale dure coafate.
-abd se deform progresiv si asimetric cu evidentierea neta a desertului stang si a partii ventrale a flancului drept
-la exam ext al rumenului, cont apare moale sau fluctuant
-ETR se simte rumenul mai destins, iar sacul rumenal dorsal apare elastic, iar cel ventral are continut de consistenta cremoasa sau semilichid
-rarirea contractiilor cardiace (bradicardie) 30 contractii/min dat iritatiei vagale de la locul interceptiei
-alte manifestari diferite in fct de nivelul si tipul stenozei digestive:
1)forma rara a stenozei retea-foios > parezie ruminala, salivatie, meteorism ruminal, zgomot de clipocit la ascult rumenului, chiar vomitare (la rumeg)
2)forma frecventa de stenoza reticulo-omasala > motilitate ruminala normala / exagerata, dar cu slabirea zgomotelor de contractie dat  fluidifierii cont din rumen
3)stenoza permanenta a pilorului > evolutie rapida, cresterea ariei semiologice a foiosului si a cheagului care devine usor explorabil
4)stenoza recidivanta a pilorului > la fel ca la 3), insa intermitent, cu vindecare aparenta dupa o descarcare diareica, urmata la intervale dif de o noua recidiva


Diagnostic:
 -usor de pus pe baza deformarii asimetrice a abd, pe reducerea defecarii si pe cont ruminal moale intalnite mai ales la vacile in gestatie avansata > diagn simptomatologic
-diagn topografic > nivelul stenozei
- diagn etiologic
Ultimile 2 nec laparotomie sau ruminotomie exploratorie care permit palpatia directa:
-in stenoza ant: hipotonia ostiomului reticulo-omasal, iar foiosul este marit in vol, cu tonus scazut
-in stenoza pilorica: distensia cu cont digestiv a foiosului si a cheagului


Evolutie:
- acuta, in cateva zile, cu exceptia stenozei recidivante a pilorului
Prognostic: grav
Tratament:
- se impune la gestantele in stare avansata si la vacile de mare valoare
-ruminotomie cu evacuarea a cat mai mult cont din rumen
-explorare manuala atenta a cav si a organelor


Reticulita si reticulopericardita traumatica

Sunt metalopatii.
Sunt inflamatii ale retelei si ale peritoneului det de migrarea corpilor straini metalici de la niv retelei.
Etiologie:
 1)factori predispozanti: specia (taurine – dat simtului gustativ redus si dat superficialitatii primei masticatii, indeosebi la vacile cu productii mari si crescute in cond de stabulatie, sau in cazul pervertirii gustului; rar la bubaline, oi, capre), sexul (masculii fac mai rar)
2)factorii ocazionali si determinanti: balotarea cu sarma a fanului si paielor; imprejmuirea cu plase metalice a padocurilor; utiliz sarmei pt fixarea lanturilor animalelor si usilor; preocuparea redusa pt indepartarea reziduurilor metalice din adaposturi sau din aproprierea lor; amplasarea adaposturilor sau a pasunilor in preajma oraselor, uzinelor, atelierelor mecanice, etc
Corpii metalici care prod mai frecv  traumatismele viscerale sunt sarmele sau cuiele, acele, portiunile de tabla ascutite.
In toate cazurile, act traumatica este declansata de solicitari mecanice: eforturi, trasporturi, indigestii, gestatii


Patogeneza:
avand o greutate specifica mare, corpii metalici deglutiti odata cu nutretul se plaseaza la niv retelei, fie liberi, fie implantati in fagurele format din mucoasa retelei. Sub act factorilor ocazional, corpii metalici pot perfora peretele retelei si chiar sa migreze la niv altor organe. Corpii ascutit la un singur cap (cuiele) perforeaza doar peretele retelei si tes din imediata apropiere, declansand astfel doar reticulita sau reticulo-peritonita localizata, actionand atat traumatic, cat si septic prin vehicularea de germeni din cont retelei.
Corpii metalici filiformi (sarme drepte, ace) pot migra la distanta, generand astfel si alte metalopatii: peritonita traumatica, abcese hepatice.
In cazul reticulitei si reticuloperitonitei acute proc inflamator isi exercita pe de o parte efectul patogen prin durere locala si iradiata (reflectata).
Durerea apare evidenta mai ales cand este prins si peritoneul parietal, si este discreta in cazul reticulitei simple in care nu este lezat peritoneul.
Durerea locala are importanta deosebita pt reducerea sau suspendarea reflexa a contractiilor prestomacale manifestata prin parezia prestamacala.
Durerea iradiata sau reflectata la distanta contribuie la inrautatirea starii generale > gemete, colici, tremuraturi, tuse; sau declansate prin probele pt evidentierea durerii reticulo-peritoneale.
Proc inflamtor acut infl organismul si prin febra si actiunea septica (leucocitoza, neutrofilie)

Infectia reticulo-peritoneala poate difuza prin continuitate generand peritonita difuza sau generalizata. Difuziunea infectiei pe cale limfatica sau sg explica starile de piosepticemie (puroi in sg) cu degenerarea princ org parenchimatoase si form de focare purulente metastatice.


Simptomatologie:
  *forma acuta: -debuteaza adesea brusc, sub influenta factorilor ocazionali, indeosebi ca urmare a fatarii: anorexie; hipo- si a-dipsie; lipsa rumegarii; scaderea brusca a prod de lapte; deshidratare si slabire
-atitudini rigide cu evitarea deplasarii
-tremuraturi la niv musc anconati
-cifoza
-horipilatie dorsala
-facies ingrijorat, indeosebi in momentul defecarii si a urinarii
-colici
-gemete spontane (dupa consum de apa sau nutret) sau provocate (percutia cu pumnul a ariei retelei, proba bastonului, proba Kalchschmidt, proba planului inclinat, plierea pielii de pe greban)
tendinta la constipatie, fibroase in fecale
-abdomen contractat
-sunet timpanic in reg paraombilicala, mai ales pe stanga, iar in cazuri grave sunetul difuz si pe dreapta sau se poate extinde de la xifoid in reg mamara
-durere la mulsul sfarcurilor anterioare
-tuse unica repetata la intervale mari de timp, uscata, fara modif la niv ap resp pt a o explica
-injectarea mucoaselor (conjunctiva sclerala)
-tahi- cardie si –pnee
-indepartarea olecranului stang
-paraclinic: neutrofilie, leucocitoza, modif ale proteinemiei si ale fractiunilor proteice
-complicarea proc inflam sub forma unei peritonite difuze > marcata de agravarea starii generale si de atonie completa a rumenului, cu progresiune rapida spre stare comatoasa si soc
*forma cronica: -slabire, hipogalaxie, paralizie cronica, meteorism ruminal recurent, sindrom Hoflund
-monocitoza, neutrofilie, cresterea eozinofilelor


Diagnostic :
-se bazeaza pe modif starii generale odata cu parezia prestomacelor, odata cu semnele durerii parareticulare si cu modif formulei leucocitare
-se poate recurge la punctia exploratoare a abd (punctie alba) in urma careia se va exprima un lich roscat (se intervine chirurgical) sau puroi cu miros ihoros (se sacrifica)
-metalodetectoare
-exam radiologic


Evolutia : poate interveni vindecarea clinica prin inchistarea secretiilor si a corpului strain in tes conjunctiv  granulom de corp strain.
Sub act dif solicitanti favorizanti incapsularea poate ceda, urmand generalizarea peritonitei sau migrarea in continuare a corpului metalic > complicatii (chiar la 1-2 ani dupa episodul primar)
Prognostic: rezervat sau grav


Profilaxie:
 -evitarea contactului cu corpii straini metalici
-strangerea cu grija a sarmelor rezultate de la baloti si depozitarea lor cat mai departe de adaposturi sau de zone de acces a taurinelor
-interzicerea sarmei pt fixarea usilor, etc in adaposturi si in padocuri
-indepartarea oricaror resturi metalice dupa repararea sau contruirea adaposturilor sau padocurilor
-controlul zilnic al jgheaburilor pt indentif corpurilor metalice
-interzicerea ingradirii cu sarma a padocurilor pt bovine
-amplasarea atelierelor de intretinere si a sectorului mecanic al fermelor cat mai departe de adaposturi
-evitarea pasunatului langa sosele sau in zona depozitarii gunoaielor
-plasarea de electromagneti la jgheaburile morilor, tocatoarelor si la benzile transportoare
-imobilizarea metalelor in retea cu magneti remanenti (cilindroizi, cat un deget de mare) liberi sau incastrati intr-un material plastic. Pt a evita plasarea in rumen, se adm dupa o infometare de 12h cu un aruncator de boluri sau prin introducerea cu mana pana in faringe. Controlul plasarii se face cu metalodetector sau cu o busola.
-extragerea periodica a corpilor straini din retea cu sonda magnetica sau prin ruminotomie

Tratament :
 -repaus cat mai complet
-declivoterapie: asezarea anim pe un pat inclinat, a.i. trenul post sa fie cu 30cm mai jos decat cel ant
-suspendarea alimentatiei pt 2-3 zile, dupa care se adm fibroase in cant redusa alaturi de alim lich sau semilich timp de 1-2sapt
-adm eupeptice pt stim apetitului si rumegarii
-medicatie pt proc inflamator de la niv peritoneului
-antibiotice, chimioterapice intraperitoneal: penicilina 2mil UI+strept 1g; sulfmetazina 33% 120ml+penicil 2-3mil UI; antibiotice local si general+tonice cardiace
-interventie chirurgicala

Paracheratoza ruminala

Are incidenta de 30-40% in efectivele de taurine din ingrasatorii.
Este o afectiune caracterizata prin ingrosarea mucoasei dat unui excedent de celule nucleate, insuficient cornificate.


Etiopatogeneza:
se intalneste frecv la tineretul rumegator din ingrasatorie care este furajat in exclusivitate cu sroturi, nutr tocate si nutr granulate sau cand concentratele din ratie acopera in proportie exagerata necesarul nutritional al ratiei.
Paracheratoza se mai numeste „boala de concentrate”
Mai rar, la vacile de lapte, apare dupa consumul unor nutr de consistenta < (frunze de sfecla) care ar putea reprez sortiment de baza pt un timp >. Aceste nutr au putere < de abraziune la stratul cornos al muc ruminale, favorizand astfel hiper- si para-cheratoza ruminala. Ele irita mucoasa prin fixarea intre papile asemanator cu aristele sau cu firele de par inghitite. Iritatiile det o inflam a muc ruminale prin care se poate favoriza dezv infectiei locale supraadaugate cu necrobacili si piociani care pot sa produca complicatii metastatice pulmonare si hepatice.
Cand irit muc sunt de intensitate <, insa se exercita timp indelungat, duc la ingros stratului cornos al muc (hipercheratoza) in paralel cu hipertrofia si hiperplazia stratului malpighian (hiperacantoza) si cu cheratinizarea incompleta a stratului cornos evidentiata prin persistenta nucleilor celulari si cu un continut ridicat de celule (paracheratoza).
Cheratinizarea in exces contribuie la vicierea biochimismului ruminal si la modificari nutritionale ale intregului organism prin limitarea absorbtiei si a digestiei.


Simptomatologie:
*forma usoara (paracheratoza necomplicata): reducerea sporului de ingrasare sau a % de grasime in lapte, disorexie, meteorism cronic, reducerea ca intens si freccv a zgomotelor de contractie ruminala aparand zgomotul de clipocit
*forma graza (cu complicatii septice ruminale): abateri, deshidratare, colici, semnele clinice ale rumino-reticulitei si ale acidozei ruminale. Datorita metastazarii apar pododermatite si semnele clinice ale abceselor hepatice.
Dpdv morfopat se constata ingrosarea, indurarea si aspectul negricios al muc ruminale cu papile marite de consistenta crescuta si aderente unele de altele.
Dpdv  histologic: cornificare incompleta a cel si pastrarea nucleilor chiar si in straturile superficiale ale muc (paracherat) sau ingrosarea stratului cornos cu cel complet cornificate (hipercherat)


Diagnostic: pe baza exam necropsic.
Tratament: in forma usoara se corecteaza ratia si se adm drojdie de bere, alcaline si ruminative. In forma grava tratam este cel de la acidoza ruminala.


Obstructia/parezia foiosului

Este o indigestie caracteriz prin uscarea si impastarea continutului din foios acumulat in exces, alaturi de modif de tonus si motilitate a peretilor foiosului.


Etiopatogeneza:
 *obstructia primara: in urma consumului de furaje taiate prea scurt, uscate, lignificate, alterate sau toxice (mai ales iarna, in stabulatie). In consumul de masa verde  (lucerna, lolium) in verile ploioase cand creste luxuriant. Apare si dupa consumul de otava si dupa pasunatul pe iarba frageda.
*secundar: dupa reticulo-pericardita, boli acute hepato-biliare, enteropatii topografice
*simptomatica: in febra catarala, pesta bovina, hemosporidioze, intox cu Pb si in botulism.

Patogeneza:
 continutul alim in cant marita act mecanic, determinand initial spasm, apoi parezie si atonie a peretilor foiosului, fapt ce explica si destinderea organului.
Uscarea continutului se prod prin continuarea absorbtiei apei din continut. Continutul indurat act mecanic si asupra muc, determinand in timp congestie, edem, modif distrofice si inflamatorii profunde.

Simptomatologie:
*forma usoara: necaracteristica, apare abatere, disorexie, reducerea rumegarii, constipatie insotita de semnul bratului, reducerea cant de lapte, parezia prestomacelor, gemete, pe aria de explorare semiologica a foiosului (partea mediana dintre coastele 7-9 pe dreapta) se pot sesiza modificari (intinderea matitatii, durere, senzatia de contrasoc la palpatia prin izbire retro-hipocondrala)
*forma grava: debut brusc, abatere evidenta, tahipnee, tahicardie, cord pocnitor, colici, reducerea poftei de mancare, a rumegarii si a defecarii si reducerea misc rumenului. Se evidentiaza clar forma foiosului. La ETR se constata cant redusa de fecale uscate si gleroase, destinderea foiosului, destinderea rumenului (are continut pastos) si se poate atinge foiosul dilatat (in mod normal nu se poate).
Dpdv anatopat: destinderea foiosului cu cont alimentar uscat si indurat, muc are leziuni de dif gravitati, necroza
Evo este de 1 sapt, cu vindecari spontane sau insanatosire progresiva sau poate ajunge la stare comatoasa in urma toxicozei digestive sau a necrozei peretelui foiosului.


Tratament: apa la discretie, sau chiar fortat sa bea, parafina lichida (1-2 L, 2-3 zile), purgative saline (150-300g, in 8-10 L mucilagii).


Colicile
Denumirea vine de la dolor coli = durere ale colonului
Este un sindrom = apare in mai multe afectiuni
In sens restrans, colica indica manifest ale durerilor de la niv viscerelor abdominala, iar in sens mai larg indica dureri la toate org int.
Exista 2 tipuri de colici: adevarate (exprima dureri de la niv gastro-intest) si false (dureri de la niv altor organe: peritoneu, sistem biliar, ficat, rinichi si cai urinare, uter, pleura, esofag, etc)

Etiologie:
 1)cauze predispozante:
a)specia: calul prezinta cel mai frecvent colici datorita unor particularitati morfofunctionale (labilitatea relativa a tonusului neuro-vegetativ, inervatia segmentara a tubului gastro-intest, volumul mic al stomacului, existenta in zona cardiei a cravatei elvetiene dat careia nu se poate prod regurgitarea de continut gastric, intestinul este lung si cu lumen inegal al diferitelor anse si nu este suspendat prin mezou in unele portiuni)
b)predispozitia individuala: caii care au predispozitie sn colicari. Este depeneanta de dif boli cronice gastro-intestinale, de parazitismul gastro-intest, de existenta neregularitatilor dentare, de lacomie, de existenta anevrismelor (tromboarterite mezenterice)
2)cauze ocazionale:
a)factori alimentari: infometarea sau adm ratiei in tainuri prea distantate, consum de nutret dupa oprirea sau inaintea supunerii la efort, lipsa adaparii la timp, schimbarea brusca a ratiei, introducerea brusca in consum a unor sortimente cu care animalul nu este obisnuit (paine, graunte recoltate recent, verdeata tocata, nutreturi mucegaite, alterate, cu pamant, inghetate sau cu componenti toxici)
b)factori de ordin meteoro-patologic: modif temperaturii, umiditarii, presiunii si incarcaturii electrice atmosferice
3)alte cauze: in intox acute, in anazarca, in urma stresului, oboselii, etc

Patogeneza:
complexa. Presupune interventia factorilor ocazionali pe fondul predispus, rezultand o seama de perturbari gastro-intest sau la niv altor organe, ceea ce explica geneza durerii.
Apare spasm, durere, compresie pe org vecine, tractiuni, ischemie, congestie, edem, tulb de tranzit, leziuni inflamatorii, traume prin corpi straini. Asemenea perturbari induc pe langa durere si o adevarata nevroza vegetativa cu dezechilibru al tonusului vago-simpatic. Apar tulb secretorii gastro-intest si mai ales tulb motorii reprez de distensia in staza si fermentatie a anselor intestinale imediat urmatoare, realiz unor enteropatii topografice, spasm, paralizie.


Simptomatologie:
 mai bine exprimata la cai.
1)parte mimata (manifestari mimetice)
2)parte audibila
3)parte cifrata
    1)se refera la exterioriz durerii viscerale prin misc si atitudini fortate in statiune si in mers: campare, pozitia de caine sezand, autoascultia abdomenului, misc de scurmare cu picioarele, lovirea cu piciorul al abdomenului, deplasarea cu pasi scurti si cu picioarele usor flexate dand senzatia de trantire, rostogoliri, trantiri brutale de la inaltimea picioarelor
Mimica faciala se traduce prin cascat, misc convulsive ale buzelor, facies contractat, privire ingrijorata, clipiri dese, agitatia urechilor, miscari de aprobare sau de rasucire si scuturare frecventa a capului. Mimica faciala se refera la durerile tubului dig ant (stomac), iar cea caudala la partea intestinala
Mimica caudala si genitala: camparea inapoi, pozitie de urinare fara urinare, erectie la masculi, misc ale vulvei si clitorisului la femele, tinerea in pozitie semiridicata sau in S a cozii, agitatie frecventa a cozii si proiectarea vf cozii spre abdomen
    2)consta in lipsa borborismelor (suspendarea misc peristaltice), zgomote gazoase la niv carjei cecale si la niv ansei 2 a colonului, rare zgomote cu timbru amforic > tacere abdominala – pt colici abdominala.
In colicile false zgomotele active intestinale se percep nemodificate.
    3)include parametrii masurabili: lipsa consumului de alimente si a adaparii, lipsa defecarii, urinarii, flatularii, tahi-cardie si – pnee, injectarea muc aparente, temperatura este normala cu exceptia colicilor simptomatice (antrax, stari de soc, etc), clavir ecvin a lui Roger (respirator, termic, muscular, sudoral) – se inreg pe dermatomerele org int afectate (proiectia cutanata a organelor pe supraf corpului prezinta semne resp, term, musc si sudoral daca organul respectiv este afectat).

La cai, dupa gravitate, mai ales dupa simptomatologia mimata exista 3 tipuri  de colici:
-dramatice
-grave
-usoare
Cele dramatice se intalnesc in crize vasculare abdominale, dilat acute ale stomacului, torsiunea transversala a colonului > agitatie continua a anim, trantiri brutale sugerand pierderea instinctului de conservare
Cele grave se intalnesc in spasm intestinal si in prima faza a enteropatiilor topografice si se caracteriz prin neliniste, trantiri mai putin grave sub forma de crize de cateva minute cu perioade re repaus.
Cele usoare – in indig prin supraincarcare a intest si in faza finala a enteropatiilor topografice > mimica discreta, anim putand fi oprit sa se tranteasca daca este plimbat sau usor batut.
Gravitatea colicii nu are importanta prognostica indiscutabila. Adesea boli exprimate prin colici grave se vindeva ~ usor si invers dat complicatiilor ce pot interveni; complicatii: enteropatii topografice, soc toxic, paralizie solara consecutiv rupturii stomacului in timpul trantirilor
La bovine colicile sunt mai sterse constand in facies speriat, scuturari ale capului si cozii, culcari si sculari frecvente, misc de scurmare si de loviri ale abd cu picioarele
La porc si la carniv colicile sunt rare, luand aspect de gemete, agitatie, retrageri in locuri ferite, sta pe suprafete reci cu abdomenul, desfredelirea cozii, abatere sau agresivitate.

Diagnostic in colici:

*simptomatic: nu comportaa dificultati, urmarindu-se a se face distinctia dintre colicile adevarate si cele false bazata pe prezenta in cele false a apetitului, defecarii si a zgomotelor intestinale
Colici false: la cai > colici vezicale, renale, vaginale, uterine, peritoneale; la bovinecolici din torsiunea uterina, calculoza, inflam cailor biliare, pielonefrita, litiaza urinara, pneumotorax
*topografic: are drept obiectiv diferentierea gastropatiilor de enteropatii
La cal gastropatiile se caracteriz prin colici grave, cu mimica faciala bine exprimata, cu reflectivitate (clavirul lui Roger) pe dermatomerele anterioare, modificari nete cardio-pulmonare, apar simptome evidente in urma sondajului gastric si sunt reduse in intens la explorarilor rectale, uneori apare „torace si abdomen in butoi”ca urmare a dilatatiei gastrice. In cazul enteropatiilor apare mimica genitala si caudala mai evidenta, dilatatie hipogastrica (in flancuri), manifestari cardio-resp discrete, apare clavirul lui Roger pe zone posterioare corespunzatoare intestinelor, date clare obtinute la ETR privind tensiunea, pozitia si durerea anselor intestinale ce pot fi explorate manual.
*etiologic: se face dupa distinctia dintre gastro- si entero-patii. Se stabileste boala in cauza fi factorii care au produs-o.
Evo: la cai > cateva ore; la celelalte specii > evolutie scurta, iar deznodamantul se produce independent de colica in sine, data fiind importanta mult mai redusa a mecanismului patogenetic reflex
Prognostic:
cai > rezervat sau grav, mortalitate de 30-40% cu tratament

Tratament:
 plimbarea anim la pas pt a evita trantirile; bușumari pe abd cu somoioage de paie; sondaj gastric obligatoriu indiferent de sediul bolii; calmarea animalului:
-venisectie larga la niv venei jugulare
-adm de formol 20 ml la cai 10% i.v. ; sulfat de Mg i.v. 20-50ml ; procaina 0,12g/100kg asociat cu atropina 5-7mg/100kg i.v. si repetat la 30 min ; ulei camforat 5-10 ml injectat lent sau alcool 33% pe sonda sau i.v.; cel mai bun este cloramhidrad sol 10% i.v. 15-30ml; algocalmin / novalgin / combelen; tincutura eterata de valeriana 15-20 ml in 200-300ml apa cu sonda;
-evacuarea cont dig prin adm prin palnie de cant < de apa calduta + sifonarea continutului. Operatia de spalare se repeta pana cand apa revine fara continut alimentar
-exploratie rectala prin care pe cale reflexa se stim peristaltismul intest / clisme
-in meteorism intestinal care nu cedeaza la calmante sau la anestezice se intervine prin punctia cecumului sau chiar a colonulu
Se poate face un tratam al intox si a starii de soc si sustinerea marilor fct prin solutii polielectrolitice, solutii clorurosodice, sol glucozate cu adaos de vit C si B1, tonice cardiace si analeptice
Timp de 1-2 zile de la vindecare se admit in alimentatie doar fibroase de buna calitate dupa care se reintroduc progresiv grauntele.
Repaus obligatoriu.


Gastropatii

1.Gastropatii functionale
a)gastralgia
b)dispepsiile gastrice secretorii
c)dispepsiile gastrice motorii (dilatatiile stomacului)

2.Gastropatii organice
a)gastrite
b)gastropatiile prin corp strain
c)gastropatia ulceroasa
d)gastropatia neoplazica
e)gastropatia hemoragica

3.Gastropatii topografice
a)torsiunea stomacului
b)deplasarea cheagului

Gastralgia

Se mai numeste: gastropatia senzitiva, crampa gastrica, colica de foame
Este o gastropatie functionala caracterizata prin durere si contractura a stomacului.

Etiopatogeneza:
durerea stomacala si contractura consecutiva a musc gastrice poate fi determ de iritatiile care survin dat supraincarcarii stomacului cu continut alimentar sau din cauza foamei, a actiunii unor corpi straini, a paraz sau a unor subst chim.
Stimulii durerosi declanseaza o vagotonie locala
Peste o anumita intensitate se difuzeaza si la viscerele vecine sau chiar la scoarta cerebrala
Simptomatologie:
la debut – colici usoare de tip gastric, mimica faciala si clavir ecvin (Roger) pe mastoido-humeralui stang (zona dermatomerica ce corespunde stomacului), tendinta de bradicardie si vomitare (semne ale vagotomiei)
Cand crampa stomacala este declansata de foame anim se repede la alimentele ce i se ofera si se reduce la adm i.v. de glucoza.
Tratament:
 adm de vagolitice sau calmante ale muc gastrice (atropina, procaina-atropina, bicarbonat de Na, apa cloroformata)


Dispepsiile gastrice secretorii

Sunt perturbari ale digestiei dependente de modificarile cant si calit ale secretiei gastrice, mai cu seama in privinta continutului in acid clorhidric a sucului gastric
1)dispepsii hiperclorhidrice
2)dispepsii hipoclorhidrice
Mai frecv la cai, carniv si la tineretul celorlalte specii
Etiopatogeneza:
 *dispepsii primare:
Cauze: nereguli de igiena alimentara, nutreturi necoresp dpdv calitativ, stresul provocat de exploatarea irationala a anim, unele medicamente
*secundare: apar consecutiv bolilor dentare, hepatice, renale si circulatorii, parazitism gastro-intestinal, gastritelor
Simptomatologie:
-usoara modif a starii generale (discomfort)
-pronuntarea mimicii faciale si a raspunsului reflex pe dermatomerele coresp stomacului
1)in dispepsia hipoclorhidrica: astenie, usoara abatere, reducerea poftei de mancare, uscarea gurii, eructarii cu miros intepator, exagerarea borborismelor, tendinta la diaree cu multe resturi de alim nedigerate
2)hiperclorhidrica: polidipsie si salivatie, constipatie, colica ce apare la 3-4h de la consumul tainului
Tratament:
 imbunatatirea alimentatiei, eupeptice, rabotaj al danturii, antihelmintice
In hipoclor se asigura sarea sub forma de bulgari de lins sau saramurand usor fibroasele cu HCl 10-15g/zi in apa de baut sau adm cu sticla; rumisan, sare artificiala de Karlsbald, pepsina 0,005-0,5 la anim mici asociata cu HCl 5-10 picaturi la o lingura de apa, acido-peps (produs comercial), acid citric
In hiperclor: tainuri dese, pansamente gastrice, adm de bicarbonat de Na.





Dispepsiile gastrice motorii (dilatatiile stomacului)
Indigestia gastrica acuta



Este o gastropatie functionala caracteriz prin disfunctie secreto-motorie cu acumul in exces de cont in stomac


Etiopatogeneza:
*Dilat primare: schimb brusca a ratiilor, tainuri voluminoase adm la intervale mari de timp, alaptarea la galeata sau cu biberon cu tetina larga, intarcarea necoresp, tahifagia, pica, stabulatia prelungita, exces de grasimi in ratie, nutreturi necorespunzatoare si cu pamant, consum de fibroase, arbusti sau rumegus din asternut, inlocuitori de lapte neigienici, paie sau nutr grosiere tocate, adm abuziva de medicam per os
Apar ca urmare a areactivitatii de gestatie, in hipocalcemie, pesta, rujet, intox cu sare la porci, ulcer gastric, torsiunea stomacului, impăstarea cu fibroase (fitobezoare), abcese prin corp strain, tumori, parazitism gastro-intest, indigestia vagala, etc
Patogeneza:
 perturbarea digestiei gastrice > continutul alimentar se poate aglomera sub forma unui cheag masiv dupa consum de lapte la tineret (indigestie laptoasa) sau se realizeaza o supraincarcare alimentara a stomacului.
Fermentatiile anormale exagereaza destinderea stomacului in continut gazos si spumos generand durere si perturbari resp si circ de dif gravitati
Indig laptoasa la vitei det si refularea in prestomace si indigestia putrida.
Continutul nedigerat din stomac si surplusul de continut poate fi evacuat prin vomitare sau prin descarcare directa. Cand vomitarea se repeta det alcaloza dat pierderilor de HCl cu exprimarea clinica sub forma de convulsii
Simptomatologie:
 *La cal: colica grava la 1-2h de la consumul tainului, dilat epigastrica (> torace si abdomen in butoi), tahipnee, tahicardie, congestia si inject muc aparente, mimica faciala si reflectivitate crescuta pe dermatoidul corespunzator, vomitare (semnul rupturii stomacului la cabaline, urmata de moarte in cateva minute)
La sondaj gastric se elimina gaze si cont stomacal fetid in cant redusa
*La vitei si miei: gemete, colici, tremuraturi, convulsii, tetanie (semnele alcalozei), la palparea cheagului se prod senzatia de val, prin sondaj se elim gaze urat mirositoare si cheaguri de lapte
In indig laptoasa: vomitarea de lapte inchegat sau declansarea unei descarcari diareice laptoase sunt semne importante pt diagn
*La taurinele adulte: anorexie, abatere, colici usoare, parezia prestomacelor si meteor ruminal redus, defecarile se raresc, fecalele devin negricioase si fetide. Deformarea regiunii hipocondrale si a flancului drept, zgomot de clipocit la palpatia prin izbire a cheagului sau o arie cu sunet timpanic corespunzator cheagului si care adesea se intinde si pe zona invecinata de matitate hepatica normala
*La porc si caine: gemete, retragerea anim pe locuri reci, colica, destindere abd, vomituritii si vomitari. Lipsa vomitarii reprez un pronostic defavorabil.
Diagnostic:
 se bazeaza pe colici, pe dilat abd si pe semnele clinice prezentate
Confirmare prin exam radiologic, ecografic, prin sondaj, gastrocenteza (eruptie pe ac de gaze urat mirositoare cu pH < 4), laparatomie exploratorie.
Prognostic: vindecare sau moarte prin soc reflex sau toxic
Tratament:
 *La cal: venisectie, calmante, evacuarea cont stomacal prin sondaj, purgative saline
*La purcei: procaina intra-peritoneal 0,15-0,30g
*La vitei: suspendarea alaptarii, adm de infuzii sarate si glucozate 2-5L/zi
Contraindicat zaharul, vitaminizarea A,B,C, adm de premix de interventie care contine Co, Fe si Cu, hidratare parenterala, spasmolitice in caz de colici, sondaj cu anim culcat pe stanga, sifonand cat mai mult din continutul gastric folosind apa calduta si sarata.
Cand intervine toxicoza sau alcalinizarea peste normal al cont ruminal se adm per os tetraciclina sau streptomicina, urmata de reinsamantarea cu cont ruminal.
Se poate adm si carbune, oxid de Mg, HCl, eupeptice, laxative
*La taurinele adulte: miscare in libertate, laxative, colinergice in solutii hidroelectrolitice
*La porc si caine: vomitive, gastrocenteza transabdominala, iar dupa debalonare se continua cu sondaj gastric aspirand cat mai mult continut dupa care se adauga alcaline si antifermentescibile

Pt toate speciile: dupa inlaturarea indigestiei este nec o alim dietetica 1-3 zile cu tainuri putin voluminoase, cu alimente usor digestibile, eupeptice, revenirea la ratia obisnuita se face treptat


Dilatatia idiopatica a stomacului la cal (gastrita hemoragica)


Este o gastropatie functionala acuta sau supraacuta caracteriz prin gastrectazie si acumul in exces in stomac al unui continut lich brun-roscat sau galben-roscat
Cauzele bolii nu se cunosc cu siguranta
Cercetarile experimentale au relevat inhibitia vagala pe sectorul gastric concomitent cu un exces de histamina
Simptomatologie: colica brutala de tip gastric cu dilat epigastrica si „torace si abd in butoi”, tahicardie, tahipnee, mimica faciala evidenta cu injectarea mucoaselor.
La anim care supravietuiesc, dupa incetarea colicii se instaleaza furbura
Diagnostic: se confirma prin sondaj pe baza elim de continut lich roscat si urat mirositor in cant mare, iar odata cu eliminarea inceteaza colica.
Evolutia este de ordinul minutelor, rar de 1h. Cand nu se intervine prin sondaj finalul este nefavorabil dat socului prin paralizie solara det de ruptura stomacului
Tratament: evacuarea de cont gastric prin sondaj, spalari repetate ale stomacului cu apa sarata si calduta pana ce aceasta devine limpede si colica se reduce. Sonda se lasa pe loc pana la vindecarea aparenta totala
Utiliz medicatiei calmante nu are efect fara sondaj gastric
Dupa calmarea prin sondaj, anim va fi tinut la dieta cu o cant redusa de fibroase de buna calitate cel putin 12h, dupa care se revine treptat la ratia obisnuita
Dilatatia cronica a stomacului
Rara, la cal, caine, porc.
Se caracteriz prin hipotonie relativ ireversibila a musc gastrice

Gastrita

Este inflam stomacului
Etiologie:
1.Primare: mai ales la monogastrice, in special la carnivore
Cauza o reprez: -iritatia mecanica prin corpi straini, prin pamantul din nutreturi, prin parul deglutit, etc
-iritatii chimice: acizi, baze, chimice ind, etc
-iritatii det de nutr alterate sau mucegaite

2.Secundare: apar consecutiv celorlalte gastropatii prezentate, ca urmare a enteritelor, a bolilor prestomacelor, a faringitelor, a bolilor hepatice, renale, cardio-vasculare si pulmonare

3.Simptomatice: apar in:
-la bovine: in boala mucoaselor – diareea virotica a bovinelor; in pesta bovina; pasteureloza, salmoneloza, colibaciloza, TBC, actinobaciloza
-la porc: in gastroenterita transmisibila, pesta clasica si africana, rujet, leptospiroza
-alte specii: in gastrofiloza, candidoza, mucorbicoza, etc

Actionand adesea prin iritatie locala pe filiera neurovegetativa sau circ, factorii etiologici provoaca la niv mucoasei congestie, infiltratie, leziuni profunde sau leziuni de scleroza
Odata cu fenom inflam se prod perturbari ale secretiei, dischinezii, diaree, contractii spasmodice si hipotonie. Hipermotilitatea peretelui stomacului contribuie la expulzarea continutului prin vomitare sau pe cale intestinala


Simptomatologie:
1.Gastrita catarala acuta: abatere, astenie, disapetenta, limba incarcata. La rumeg adulte  slabire, polidipsie, diaree sau diaree alternand cu constipatie, durere in hipocondrul drept, eructatii cu miros aliaceu (de ceapa).
La suine si la omnivore > debuteaza cu stare de neliniste, retragere pe locuri reci, vomitari alimentare, apoi voma gleroasa, durere la palparea stomacului, crize tetaniforme sau epileptiforme
2.Gastro-duodenita calului: stare de subicter, hipertermie, constipatie, colici urmare a spasmului piloric.
3.Gastrita corosiva (gastrita toxica): la porc si carnivore. Debuteaza brusc, cu sete exagerata, vomitari repetate de continut hemoragic, uneori cu sfacele de mucoasa, gemete, descarcari diareice cu melena. La sondaj se declanseaza durerea, iar pe sonda se extrag sfacele de muc si cuoaguli de sg.
Pot aparea arsuri sau ulcere buco-faringiene, urmare a act corosive exercitate de subst chimice concentrate
La rumeg apare si parezia prestomacelor si meteorismul
4.Gastrita catarala cronica: mai frecv la caine. Poate fi continuarea gastritei catarale acute sau urmare a unor factori care actioneaza discret dar continuu (paraziti, tumori, boli cronice bucale, intest, hepatice, renale, cardiace, etc)
Apare astenie, anemie, slabire progresiva, apetit capricios, vomitari alimentare sau gleroase, leucocitopenie
Diagnostic: bazat pe vomitare, durere gastrica, date de ordin general
Evo poate fi scurata (cateva min sau ore) ducand adesea prin moarte prin soc
Tratament: *in gastrita catarala acuta > semiinfometare de 1-2 zile cu cant reduse de alimente usor digestibile adm in tainuri mici si mai dese, fan de buna calitate, barbotaje bicarbonatate, graunte prajite, paine prajita, lapte iaurt, biscuiti
Daca vomitarile persista se suspenda complet alimentatia pt 12-24h, asigurandu-se hidratarea cu apa rece (carbogazoasa), infuzie de menta, decocturi de in sau ovaz
Se combate gastralgia prin adm de bicarbonat de Na, apa cloroformata, oxid de Mg, saruri de bismut, tanin, tanalbina, Emetiral, Romergan, Fenobarbital, Clordelazin, apa rece sau cuburi de gheata
Laxativele se pot adm doar in faza initiala si doar 1 data si doar la cai
*in gastrita corosiva: -la porc: spalatura gastrica, sulfat de Cu sol 1% in apa indulcita (se adm repetat cu lingurita pana cand porcul vomita), pilocarpina 0,06 g/100 Kg s.c., Vasoperif 0,5-1ml
-la caine: apomorfina 1-5mg sol 1% s.c., pilocarpina s.c., apa sarata (4 lingurite de sare intr-un pahar de apa), apa cu mustar.
Daca se identifica subst chimica se poate folosi antidotul specific

Gastropatia ulceroasa (ulcerul gastric)

Se caracteriz dpdv morfopatologic prin existenta unor solutii de continuitate superficiale sau profunde la niv stomacului.
Etiologie:
1.Gastropatia ulceroasa primara (gastropatia ulceroasa idiopatica / esentiala): se identifica 2 tipuri de cauze:
a)nutritionala: furaje alterate, abuzuri de reziduuri in alimentatie, consum de nutr grosiere de catre anim recent intarcate, hipovit A, E si C, hiposelenoza asociata cu excesul de acizi grasi nesaturati in ratie
b)factori ocazionali: stres fizic, social si alimentar > supraaglomerarea, suprasolicitarile in transport, lotizare, vaccinare, infometare; ingestia de corpi straini = ulcere traumatice

2. Secundara si simptomatice: apar in boli infectioase, parazitare, intoxicatii, boli micotice

3. Ulcere cu etiologie particulara: legata de categoria de anim ce fac cel mai des ulcer. La porc apare ulcerul esofago-gastric al porcului intre varstele de 4-7 luni. Cauza = macinarea prea fina a nutr, ratii inalt energerice, exces de porumb in ratie, insuficienta sortimentelor cu rol protector in ratie (orz, ovaz, soia), carente in vit A, C, E asociata cu carenta in Se, prezenta in ratie a nitratilor si micotoxinelor, stresul de intarcare, in urma vaccinarii, a transporturilor sau a lotizarilor
La vitei apare in primele 3 luni de viata, mai frecvent la intarcare. Este urmarea interventiei factorilor stresanti si a insuficientelor alimentare
La vaci apare la fatare, mai ales la primipare, dar si in perioada de varf a lactatiei. Are drept cauza schimbari in ratie, consum de furaj de pe terenuri fertilizate cu ingrasaminte azotoase, sau consum de plante toxice.
La pasari excesul de porumb sau de faina de peste in ratie, cauze toxice sau parazitare, urmare a consumului de ariste


Patogeneza:
*ulcerul primar: patogeneza nelamurita. Poate fi vorba de un dezechilibru neuro-endocrin asociat cu tulb circ ce provoaca autodigestie
La om este implicat germenul Helicobacter pilori care poate determina ulcerul
*ulcerul traumatic, secundar sau simptomatic: prod prin traumatismul, tulb circ sau tulb inflamatorii proprii ale bolii primare care o produce care justifica distrofia de la niv muc
Se constata efecte locale care se traduc prin: tulb de secr si dischinezie (hipotonie/hipertonie, cu hipermotilitate, spasm piloric)
Ulcerele profunde pot ferfora peretele stomacului ducand la peritonita cu raspandirea cont gastric in peritoneu, ce declans aproape instantaneu soc prin paralizie solara
Modificari anatomopatologice: ulcere stomacale de tipul:
-ulceratii superficiale
-ulcere „rombe” cu margini indurate ce nu se pot apropia, de profunzimi diferite
Localizari: -porc: in apropierea cardiei
-celelalte specii: zona fundica sau pilorica

Simptomatologie: anemie, fecale de culoare inchisa (hematemesa sau melena), durere, deshidratare

Diagnostic: intampina dificultati in forma ce dureaza mai multe zile sau sapt. Se pune pe baza melenei, hematemesei. Este un diagn prezumptiv pt ca se confunda cu gastralgia
Tratament: alcaline, pansamente gastrice, astringente, medicatie tranchilizanta, interventie chirurgicala

Deplasarea cheagului

Gastropatie topografica – dislocarea cheagului urmarea a dilatatiei acestuia de dif grade
1.Deplasarea pe stanga (incidenta 80%) intre rumen si peretele toraco-abd
2.Pe dreapta: intre ficat si perete abd
3.Deplas anterioara: intre retea si diafragma


Etiopatogeneza:
 se incadreaza in bolile de adaptare, cu etiologie plurifactoriala. Mai ales la Holstein, Bruna si Baltata Rom crescute in sistem intensiv.
Deplas cheagului apare sub interv unor factori ocazionali: dupa fatare (in urmatoarele 6 sapt), in supraalimentatie, transport in conditii necoresp, pe drumuri cu denivelari si cu manevre brutale ale vehiculelor.
Deplasarea cheagului este conditionata de hipotonia / dilatarea premergatoare a cheagului. Cheagul deplasat afecteaza si organele invecinate, producandu-se distopii (pertulb ale pozitiei) celorlalte prestom, ficatului, duodenului si cecumului.
Deplas cheag infl tranzitul intestinal.


Simptomatologie:
 disorepsie cu apetit intermitent, perturb tranzit, gemete, pica, scaderea rapida a greut corp cu evidentierea proeminentelor osoase, scaderea brusca a lactatiei, miros de acetona a aerului expirat si reactii pozitive pt prezenta corpilor cetonici in lapte si urina.
In deplasarea spre stanga: bombare de tip gazos a desertului stang cu zgomote cardiace in scobitura flancului si neperceperea zgomotelor ruminale normale. La percutie sunet timpanic. La ascultatie, in partea ventr a desertului stang si la penultimele spatii intercostale se aude un clinchet asemanator celui produs „caderii unei pietre intr-o fantana”. La ETR se percepe rumenul deplasat spre planul median al cav abd
In deplas spre dreapta: sunet timpanic sau zgomot amforic la percutie si ascult la niv desertului drept si pe spatiile intercostale. Prin ETR se poate identifica cheagul de forma unui balon voluminos  si elastic.

Diagnostic: pe semne fiz locale + elem de ordin epizootologic (morbiditate in efectiv, fatare cu 6 sapt inainte, tip de furajare), zgomot amforic caracteristic
Pt clarificarea diagn se poate recurge la punctie exploratoare a cheagului in zona stabilita prin palpatie si percutie > pozitiv la pH < 4,1


Tratamentul:
 rehidratare, resalinizare per os sau parenteral, spasmolitice, calciterapie, corticoterapie, infometare 2 zile, eventual insetare, rostogolirea anim pt favoriz repunerii in pozitie normala a cheagului cu eventuala repetare in caz de recidiva in 4 zile (se tranteste anim, se contentioneaza in pozitie dorsala cu sprijin pe dreapta, se rostogoleste lent in 3 min spre stanga, se ajunge in decubit lateral stang, se scot platlonjele si se lasa anim sa se ridice singur > pt disloc dreapta).
Pt dislocarea stanga se intervine chirurgical de urgenta.

Daca nu ai cont, intregistreaza-te aici!
Recuperare parola!

( lSO 9001: 2008)

PRETURILE NOASTRE AU T.V.A - ul INCLUS!
TERMENI SI CONDITII
PRETURILE AFISATE SUNT NEGOCIABILE IN FUNCTIE DE COMANDA EFECTUATA SI DE COLABORAREA CONTRACTUALA INTRE CLINICA DUMNEAVOASTRA SI FIRMA NOASTRA!
PRETURILE SUNT ORIENTATIVE SI POT SUFERI MODIFICARI FARA NOTIFICAREA PREALABILA A CLIENTILOR NOSTRI.
CYF Medical Distribution este proprietarea a Care For Your Family SRL si respecta, Termenii conditiile si politicile de produs ale Google AdSense.
DIAGNOSTICUL GRUPELOR SANGUINE LA PISICI - PRACTICA CURENTA IN CLINICILE VETERINARE BUCURESTENE
Grupele de sange ale felinelor-izoeritroloza neonatala!Deoarece in medicina veterinara transfuziile sangvine au cunoscut o crestere remarcabila in ultimii ani, cunoasterea grupelor sangvine este imperios necesara. Identificarea grupelor sangvine este importanta si pentru evitarea eventualelor greseli in transfuziile fetale.

CHEMOTERAPIA IN BOALA CANCEROASA
Care este scopul chemoterapiei?Ce este chemoterapia?Cum se efectueaza chemoterapia?Cum se abordeaza igiena animalului pe timpul chemoterapiei?Cat de des este aplicat protocolul medicamentos?Ce este un protocol de chemoterapie?Cat timp dureaza un protocol de chemoterapie?Ce se intampla cand chemoterapia nu mai are efect?Animalele pot fi vaccinate in timpul chemoterapiei?Ce efecte secundare pot aparea la chemoterapie?Medicamente frecvent folosite in chemoterapie

Toate raspunsurile la aceste intrebari le aveti aici.

IMBATRANIREA PISCILOR
Click pe urmatorul link pentru a citi recomandarile medicilor veterinar pentru prevenirea instalarii imbatranirii precoce
CIUMA BUBONICA
Ciuma Bubonica, Ciuma Pulmonara

Poliţia Chineza a înfiinţat puncte de control în jurul orasului Ziketan în provincia Qinghai după izbucnirea Ciumei Pulmonare care a fost pentru prima oară detectata joia trecuta. Boala bacteriana este caracterizata prin infecţii pulmonare, este foarte contagioasă poate ucide o persoana in doar 24 ore dacă este netratata.

Click pe urmatorul link pentru a citi mai multe.
PROTECTIA FAMILIEI
A.Programul de testare a Cainilor
B.Programul de testare a Pisicilor
C.Programul de testare a Pasarilor de Colivie

Toate in linkul urmator